All.....from overall

Erich Fromm (1900-1960) a definit in felul urmator dragostea: “A fi indrăgostit de cineva înseamnă mult mai mult decât a fi stăpânit de un sentiment copleşitor - înseamnă a lua o hotărâre, a face o judecată, a te angaja printr-o promisiune. Dacă dragostea ar fi doar un sentiment nestatornic n-ar exista nici o bază pentru fagăduinţa de a iubi pe cineva pe toata durata vieţii. Sentimentele vin şi se duc. Cum aş putea promite statornicie dacă m-aş baza numai pe ele, fără să mă biziuesc pe judecata minţii şi pe voinţa caracterului?”
Ce bine ar fi daca ar exista o definitie a dragostei…toti am putea sa o invatam, sa o memoram si apoi sa ne purtam conform ei…dar nu exista asa ceva…dragostea nu are o formula matematica, dragostea nu se supune nici unei legi a lui Ohm, Arhimede sau altii ca ei…dragostea nu se calculeaza in moli, kilometri, secunde sau tone, dragostea se masoara doar prin bataile inimii…dragostea se bazeaza pe simtaminte, pe sentimente, pe vise si idei pe care le avem despre persoana pe care o iubim… in dragoste nu exista stabilitate… nimic nu e stabil in iubire… totul se schimba…
Dragostea, ce e dragostea? Sentimentul pierdut, cu sau fara voia noastra, pe care cautam sa-l gasim din nou. Este sentimentul care face moartea mai usoara si viata plina de frumusete, este scanteia dintre doua fiinte care inalta si care dureaza cat o scanteie, dar scanteia poate aprinde focul care poate dura o vesnicie. Multi oameni cauta scanteia nu cauta sa aprinda focul. Focul arde si schimba, scanteia se stinge dupa un timp si lasa doar o mica arsura.
Ce cuvinte pot invalui acest termen pentru a-i conferi statutul optim? Daca exageram? Sau daca din contra, suntem prea modesti? Dragostea adevarata este evidenta, nu poate fi ascunsa, respira prin intermediul nostru, capata culoare si lumina, prin fiecare gest, cuvant. Cine poate spune ca nu iubeste? Iubim mereu, dar de cate ori am iubit cu adevarat o persoana? De cate ori putem spune ca am simtit fluturi in stomac si ca ne bate inima mai repede cand am vazut pe cineva? O viata fara dragoste este asemenea unui an fara primavara, unei flori fara petale, unui arbore fara pamant. Fara dragoste suntem pustii, goi sufleteste. Dragostea ne da taria sa trecem peste obstacole, sa triumfam, sa fim mai toleranti. Incandescenta, pasionala, ne poarta pe aripi, ne inalta pe taramuri neimaginate, ne picteaza un zambet in suflet si pe buze chiar si atunci cand inimile ne sunt mahnite, ne implineste. Iubim sa iubim, dar stim cum s-o facem? Stim sa ne daruim? Dragostea este intotdeuna draguta si rabdatoare, niciodata nu e geloasa. Dragostea nu e laudaroasa sau increzuta. Nu este nepoliticoasa sau egoista. Dragostea nu supara si nu poarta pica. Dragostea nu gaseste placere in pacatele altora, dar gaseste placere in adevar. Este gata intotdeauna sa ierte, sa aiba incredere, sa spere si sa indure orice urmeaza. Cand o ai in maini, esti stapanul universului, incombatabil, simti ca poti pasi pe ape, poti zbura in vazduhul nemarginit - ti-e dor de rasuflarea celuilalt, inchizi ochii, si te vezi purtat in bratele iubirii infinite. Fiecare are nevoie de dragoste, fiecare are nevoie de un suflet alaturi, de echilibru, liniste sufleteasca, de frumusetea zilelor si noptilor petrecute in doi. Inseamna sa te daruiesti, sa stii sa tresalti in tonalitati inalte pe culmile raiului, este focul ce ne purifica. Dragostea inseamna cugetare, hotarare, a te angaja printr-o promisiune, este jocul in care amandoi pot castiga. Iubirea nu are legi, granite, frane. Dragostea adevarata este o limba pe care surzii o pot auzi, orbii o pot vedea, invalizii o pot simti. Nu te lasa sa gresesti, si cand o faci are puterea de a spune TE IERT. "In iubire totul se schimba, toate devin insemnate: dintr-un nimic se naste un colos." (Tudor Arghezi) "Dragostea este singura floare care creste si infloreste fara ajutorul anotimpurilor." (Kahlil Gibran) Invata sa iubesti, pentru ca dragostea este ca un fruct, daca ii oferi cele necesare, se coace in armonie.
Cu ochii în lacrimi caut spre cer si implor alinare divina, e ziua în care altarele cad si nu mai exista lumina. Prin labirintul noptii merg, dar nu exista scapare; spre lumina firava alerg si totul în calea mea moare… Ma simt ca un înger murdar, un înger cu aripi taiate cersind iertarea în zadar… în fata usilor inimii tale ferecate!
Să fii plin de admiraţie şi departe de orice invidie. Să te înveseleşti în mare măsură de binele altora. Să iubeşti cu o asemenea generozitate a inimii încât dragostea ta să fie o posesiune dragă în absenţa răutăţii.
Din dragoste sau pentru dragoste faci multe…doar ca uneori fie le faci in zadar, fie persoana cealalta nu merita sacrificiile pe care le esti dispus oricand sa le faci, doar din dragoste…asta e cel mai trist…sa iubesti, sa crezi, sa visezi, sa adori o persoana care nu merita…